Prietenia lor a inceput intr-o dimineata, cand soarele bland de primavara incalzea, cu razele sale aurii, petalele florilor din gradina mea.
Privighetorii ii placea gradina mea si si-a facut adapost aici de mult timp, dar, in afara de flori nu avea pe nimeni. Celelalte pasari nu stateau prin preajma ei deoarece erau invidioase pentru ca era frumoasa si pentru ca avea o voce superba. Atunci, doar florile erau spectatoare la concertele ei de dimineata. Pana cand, in gradina a prins viata un fluture.
In dorinta lui de a-si lua zborul, isi desfacu aripile colorate, dar in clipa in care era pregatit sa se desprinda de floare, auzi o voce suspinand: "Un prieten vreau, doar unul...", dupa care continua cu un cantec.
Fluturele porni in cautarea acelei voci care il impresionase si gasi o pasare ascunsa printre mugurii unui copac- era Privighetoarea.
Fluturele o privi tacut pana cand aceasta isi termina cantecul.
- Buna, Privighetoareo, de ce canti atat de trist? El era singurul care ii intelegea cantecul.
- Buna, Fluturasule, cantecul meu a fost intotdeauna trist. Eu sunt singura, nu am niciun prieten.
- Prieten? ce este un prieten? intreba Fluturasul dorind sa cunoasca lumea in care urma sa traiasca.
- Un prieten... un prieten este acela care te asculta, te intelege, te sprijina si te iubeste ca pe sine insusi.
- Atunci vreau sa-ti fiu prieten, ii zambi Fluturasul Privighetorii.
- Dar tu esti fluture, vei zbura din floare in floare si nu te vei mai intoarce.
- Nu ai spus tu ca un prieten este cel ce te asculta si te iubeste? vreau sa-ti fiu acel prieten, sa te incurajez, sa te fac sa intelegi ca oricat de greu ti-ar fi sa mergi mai departe, trebuie sa fii puternica. Eu astazi am prins viata cu un scop si l-am aflat chiar din primele clipe ale vietii... acel scop este sa-ti fiu prieten. Ma accepti?
- Cum sa nu, prieten bun, cand tu esti singurul? sansa mea de a zambi, de a canta cu viata, sa cant... asta mi-am dorit mereu. Iti multumesc, Fluturasule, pentru vorbele tale, pentru ca imi dai putere si pentru ca... ai inceput sa existi!
- Cred ca pentru asta sunt prietenii, nu? raspunse Fluturasul. Si daca n-am sa-ti fiu mereu alaturi, am sa ma gandesc la tine oricat de departe voi fi.
- Se spune ca prietenii adevarati ii poti numara pe cateva pene dintr-o aripioara, iar restul se retrag, iar cei ce ii au, se simt impliniti. Si stii ce, Fluturasule? ma simt implinita pentru ca te am pe tine!
Eu si florile eram martorele juramantului lor de prietenie.
Acum mi se pare ca Privighetoarea canta mai mult, mai frumos decat inainte, iar Fluturasul, tinandu-si promisiunea se intoarce mereu sa-i asculte cantecul.
Fara prietenie, un om este ca o floare fara miros. Un prieten in viata unui om este ca o corabie ce-l poarta printr-un ocean de nori spre nemurire sau ca o pasare ce-l poarta spre asfintit de soare spre fericire.
Da Fluturas.te accept:*
RăspundețiȘtergere