joi, 29 aprilie 2010

Mi-e dor...

Ce n-as da sa mai pot trai odata anii copilariei...
Cand noptile cu luna ascunsa priveam la ceru-ntunecat cu stele,

Cand, in zilele ploioase, la geam stateam si ma gandeam la razele de soare...
Mi-e dor...

Imi lipsesc lacrimile de crocodil pe care nu reuseam sa mi le-nghit
atunci cand nu vroiam sa plang... Mi-e dor...

Mi-e dor de campiile cu papadii si de carabusii jucausi de mai... si de macii rosii ca picaturile de sange.

DA, copila, mi-e DOR de tine!
te privesc in vis cu duiosia unei mame. Mi-e dor...
Mi-e dor sa fiu din nou ca tine...

Ce n-as da?
As da orice sa te fac sa nu te mai gandesti la cum vei creste,
... la cum vei arata in rochie alba... Mi-e dor, copila, draga

Mi-e dor sa fiu iar TU!...

Un comentariu:

  1. sa nu-ti para rau. priveste inapoi sa iei doar ceea ce a fost frumos, doar ceea ce iti da putere sa descoperi lucrurile frumoase ce ti se intampla acum. Si nu uita nicicand ca nimic nu se pierde totul ramane ca o amintire ce nu lasa timpul sa o atinga...:*

    RăspundețiȘtergere